Introducere în Programare

Capitolul 3: Comparații cu alte limbaje
JavaScript

JavaScript este limbajul de programare al web-ului. Toate aplicațiile și site-urile care rulează în browser în zilele noastre rulează JavaScript.

Istorie

JavaScript a avut un început mai greoi. La mijlocul anilor 1990, și în anii 2000, erau mai multe limbaje de programare pentru web. Unul dintre cele mai populare fiind Java. Creatorii browserului Netscape au creat un nou limbaj, mai ușor de învățat decât Java, dar uneori similar ca sintaxă. Profitând de popularitatea Java, au dat numele Java-Script.

În timp, a fost adoptat de către Microsoft pentru browserul Internet Explorer, cel mai folosit în anii 2000, sub numele JScript.

În anul 2007, se puteau face aplicații web cu interfață dinamică folosind JavaScript, Java Applet, sau Flash. Atunci Apple a lansat primul iPhone. Compania lui Steve Jobs a ales să nu suporte alte browsere decât Safari pe dispozitivele sale mobile. Iar Safari să nu suporte Java sau Flash. În parte și datorită popularității iPhone, aplicațiile web bazate pe JS au început să se înmulțească.

Odată cu apariția Node.js, limbajul JavaScript a început să fie folosit și în afara browser-ului. Node permite implementarea logicii de pe server a site-urilor, dar poate fi folosit și pentru alte aplicații. Librăria Electron permite crearea de aplicații desktop pentru Windows, MacOS, sau Linux. Mai multe proiecte, precum React Native, permit crearea de aplicații pentru smartphone și tablete Android și iOS/iPadOS.

Un an important în istoria JS este 2009, când mai multe companii și organizații, inclusiv producători de browsere, au început să coopereze pentru a respecta aceleași standarde, pe care toate browserele să le urmărească. Aceste standarde se numesc ECMAScript. Începând din 2015, anual apare o nouă versiune de ECMAScript, cu noi adăugări la limbaj.

Diferențe între JS și Miorița

Deși limbajul înțeles de Miorița este bazat pe JavaScript, versiunile mai noi de JS folosesc unele concepte puțin diferit.

Vei observa că în toate exemplele de cod, am pus ; la sfârșitul fiecărei instrucțiuni. Acesta nu este obligatoriu, dar e bine să îl punem pentru a clarifica uneori codul.

Conținutul continuă după reclamă

Variabile

În JS, deși se pot declara variabile folosind var, se recomandă acum să le declarăm cu let și const. const nu ne permite să schimbăm valoarea unei variabile, și aceasta se numește constantă. Constantele trebuie inițializate imediat ce sunt declarate.

                    // Declarare
var variabila

// Declarare cu inițializare
var PI = 3.14

// ✅ Valid
variabila = "valoare nouă";

// ✅ Valid
PI = 14.3
                
Miorița/JS clasic
                    // Declarare
let variabila;

// Declarare constantă
const PI = 3.14;

// ✅ Valid
variabila = "valoare nouă";

// ❌ Invalid
PI = 14.3
                
JavaScript modern

Funcții

Și funcții se pot declara folosind function, și încă se poate folosi, dar unii preferă să folosească o nouă sintaxă, bazată pe săgeți =>. În sintaxa cu săgeată, dacă avem o singură instrucțiune, și aceasta este un return, putem să scăpăm de acoladele de bloc și chiar de cuvântul return.

                    function smaller(a, b) {
  if (a < b) return a
  return b
}

function sum(a, b) {
  return a + b
}

function double(a) {
  return a * 2
}
                
Miorița/JS clasic
                    const smaller = (a, b) => {
  if (a < b) return a;
  return b;
};
 
const sum = (a, b) => a + b;



const double = a => a * 2;


                
JavaScript modern
Conținutul continuă după reclamă

TypeScript

TypeScript este JavaScript cu tipuri de date. Putem specifica tipul de date atunci când definim o variabilă, un parametru, sau tipul de date întors de o funcție. Atunci când scriem cod și folosim un tip de date greșit, vom fi avertizați de către editor.

                    let nr:number = 6;

// ❌ Invalid
nr = "6";

function name(first:string, last:string, age:number):string {
  return `${first} alu' ${last} are ${age} ani`;
}
                
TypeScript
Designed by